De la sfârșitul anului 2019 ne confruntăm cu o pandemie ce a depășit capacitatea spitalelor și a pus capăt a peste 5 milioane vieți. Totuși, după o perioada în care economia a suferit un declin, pe 27 decembrie a fost introdus vaccinul anti SARS-CoV-2. Un studiu publicat în New England Journal of Medicine a constatat că vaccinul Moderna este 96,3% eficient în prevenirea tulpinei, comparativ cu 88,8% pentru Pfizer. Cu toate acestea, procentele sunt foarte mari și au reușit sa deschida școlile și sa puna cât de cât economia pe picioare.
Cea mai sigură cale pentru scurtarea duratei unei pandemii este crearea imunității prin vaccinare. Este un instrument important pentru a opri răspândirea epidemiei, scădea supraîncărcării unităților sanitare, permițând, astfel, redeschiderea unităților sanitare pentru pacienții non-COVID. Astfel, vor fi create condițiile pentru redeschiderea activităților socio-economice și înlesnirea liberei circulații.
Vaccinarea ajută sistemul imunitar al persoanei vaccinate să recunoască o boală comună la care ar putea fi expus și să o contracareze. În marea majoritate a cazurilor vaccinarea previne contractarea bolii.
Cum a fost posibilă crearea unui vaccin într-un timp atât de scurt, mai exact 10 luni?
În mod normal, dezvoltarea unui vaccin durează ani de zile. În mai puțin de un an, au fost create mai multe vaccinuri care așteaptau sa fie aprobate.
Procesul de aducere pe piață a unui vaccin este lung, însă nu fiindcă așa trebuie sau din motive de siguranța, ci din cauza felului în care este construită lumea actuală.
În procesul standard pentru dezvoltarea unui vaccin resursele sunt limitate și alocate treptat pentru a reduce riscurile financiare. Având în vedere urgența medicala globală, toate părțile implicate au depus eforturi imense pentru accelerarea găsirii unui vaccin. Cercetătorii au avut toate resursele necesare: fonduri financiare și mii de voluntari. Procesele existente au fost revoluționate datorită inteligenței artificiale. Astfel, ce se realiza înainte în ani de zile, se poate face acum în cateva luni cu ajutorul ei.
Este mitul despre grafen adevărat?
Grafenul a devenit subiectul multor teorii ale conspiraţiei adoptate de antivaccinisti. Conform acestor teorii, guverne şi anumite personalităţi ar încerca “să îi controleze” de la distanţă pe oameni graţie unor materiale injectate prin intermediul vaccinurilor anti-COVID-19 sau să monitorizeze deplasările lor prin sistemul GPS.
Niciunul dintre vaccinurile anti-COVID-19 omologate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), ale căror compoziţii chimice sunt publice, nu conţine grafen sau oxid de grafen. Astfel, s-a dovedit ca orice zvon cu privire la conținutul de grafen în vaccin este fals.
În România, părerile despre vaccin au fost împărțite la poli opuși. În timp ce unii oameni susțin ca acesta ne va salva, alții refuză categoric să îl facă, considerandu-l un pericol pentru sănătate sau un mod prin care vor fi controlați de stat. Totuși, conform strategiei pentru vaccinarea împotriva COVID-19 în România vaccinarea este voluntară, ne-obligatorie și gratuită.
Noile decizii adoptate de către președintele României au fost luate în funcție de procentajul vaccinărilor, egal cu 33.83%. Este alarmant faptul că ne situăm în topul țărilor cu rata cea mai mică de vaccinare împreuna cu Bulgaria, restul statelor depășind deja 70%. Acesta reprezinta un impediment pentru întoarcerea la școală în format fizic și prelungește perioada restricțiilor.
Totuși, avem încă speranța că vom încheia anul școlar 2021-2022 în băncile școlii și că este ultimul an desfășurat în formatul on-line.
